Blogul lui Ionuţ Rus

Cine eşti defapt? Sau mai bine lasă… E bine că e aşa…

Când devii dintr-un om “normal” unul “anormal” – şi aici e vorba de părinţi, unul din ei, sau amândoi au plecat în veșnicie – e ca şi cum ar fi plecat într-o vacanţă şi i-a lăsat o listă cu: “De rezolvat până mă-ntorc…” fratelui mai mare şi acum, toată ziua stă cu gura pe tine să faci aia, şi aia, şi aia…

Aşa că, dragi orfani, aș vrea să mă alătur şi eu vouă, şi să vă dau câteva sfaturi pe care le-am experimentat în viaţa mea până în momentul actual. Pe lista lăsată de ”tatăl” meu, scria clar: “Să nu cumva să schimbi maşina cu una mai puternică”. Nu-i voie. X-ulescu, o să te vorbească de rău, (chiar dacă Mister X nici măcar nu s-a sinchisit să-ţi spună: “Condoleanţe!” la înmormântarea lor). Nu cumva să-i stârneşti furia să vezi de ce maşină e în stare să-şi ia el…

Bun, până aici a fost primul sfat. Urmează al doilea, care are legătură cu primul. Nu cumva să foloseşti maşina prea mult ca să nu creadă oamenii că aveţi din belşug bani, atâția încât vă permiteţi să vă plimbati mai ceva decât Fernando de la Caransebeş, cu decapotabila pe timpul iernii. Mergi pe jos la biserică, adu-ţi în spate bagajele, chiar dacă ar trebui să faci un şanţ între picioarele tale de la nasul care ajunge în pământ. Aşa că, nu uita esenţa: NU FOLOSI MAŞINA. Aşa vor ei să te vadă! Ține cont de asta…

Bun, al treilea ar fi, EVITĂ CÂT SE POATE SUPERMARKETURILE MARI. Tot din teama de a nu crede ei, că ai prea mult. Economiseşte banii, aşa încât dacă vor venii în vizită “vecinii”, să te vadă dezhidratat şi trăgând de moarte pe covor într-o baltă de sânge… (ai grijă să fie curăţenie în casă, altfel: De când au murit, nici curăţenie în casă nu mai face. “Toată ziua eşti mahmur, orfane sau văduvă, ce-i fi…”).

Al patrulea sfat ar fi acela că ar trebui să adopţi un stil de a vorbi “cerşetoric” aşa încât să i se facă milă la cel cu care vorbeşti ca să-ţi poată da ceva. Române, e o meserie să fi român!

Gata cu ”prostiile”, pentru că aşa o să le numească toţi cei care o să citească asta şi nu au trecut prin experiența aceasta, dar aşa e fraţilor, gata cu prostiile, lăsaţi-ne şi pe noi să trăim, şi să fim fericiţi în mijlocul a tot ceea ce ne-a lăsat El să fim în lumea asta. Eşti mai bogat, dar nu decât mine, eşti mândru, dar eu vreau să fac mai mult pentru Domnul, îţi înalţi capul, dar îl vei înălța atât de mult încât îl vei ridica mai sus de linia trasată pentru limită, şi vei fi decapitat de călău… Dacă oferiţi ceva, aduceţi-vă aminte că Dumnezeu v-a cerut doar zeciuiala pe care să o duceţi la Casa Lui. Un dar făcut ”nouă”, orfanilor sau văduvelor, e un dar de bunăvoie, şi cum spune un unchi al meu, acum căzut de la credinţă: “Nu mie îmi dai, ţie îţi dai…” şi o parte din asta confirmă şi Biblia în Faptele Apostolilor 20:35 când spune: ” În toate privinţele v-am dat o pildă şi v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuşi a zis: “Este mai ferice să dai decât să primeşti.” Amin!

Salutări la orfani!

Cu stimă, Ionuţ Rus.